Munţi

Masivul Ceahlău (la 40 km vest de Piatra Neamţ), cel mai circulat masiv din Carpaţii Orientali, denumit şi „piatra nestemată a Moldovei“ (D. Cantemir), „uriaş cu fruntea-n soare“ (G. Coşbuc), „bătrânul rege al Carpaţilor Moldovei“ (Al. Vlahuţă). ceahlăul formează o entitate geografică bine individualizată şi, deşi are înălţimi moderate (Vf. Ocolaşu Mare, de 1907 m), pe timp senin se vede de la depărtări enorme. Forma lui, de castel uriaş ruinat de vânturi,de ploi şi ape, cheamă irezistibil la drumeţie. Este alcătuit din piramide şi turnuri (Detunatele, Turnul Sihastrului), chei şi cascade (Duruitoarea, Statuile, Bistra Mare). Pentru fiecare stâncă (interesant modelată de natură) există câte o frumoasă legendă: Dochia (fiica regelui dac Decebal), Turnul lui Butu şi Ana (Butu - viteaz oştean al domitorului Alexandru cel Bun), Piatra Lăcrămată, Detunatele, Căciula Dorobanţului, Panaghia. Spre aceste „extraordinare evenimente ale geologiei“ au fost deschise multe trasee pentru alpinişti. Dar şi numeroase şi uşor accesibile poteci. În cadrul masivului s-a creat Parcul Naţional Ceahlău ce include o rezervaţie naturală complexă, cu numeroase rarităţi floristice (Poliţa cu crini), faunistice şi geologice. Alţi munţi: Munţii Bistriţei, Munţii Tarcău.

Chei, defilee şi cascade

Defileul Bistriţei aurii, tăiat în rocile dure ale Munţilor Bistriţei, apele sale năvalnice se liniştesc abia în lacul de acumulare Izvorul Muntelui. Cheile Bicazului (la 20 km de Bicaz), unul dintre cele mai impresionante monumente ale naturii de pe cuprinsul României. Cheile Duruitoarea în Masivul Ceahlău, (la 1.021m altitudine), formată pe Pârâul Rupturii, cu o cădere de 25 m, ce işi anunţă prezenţa cu mult înainte de a fi văzută, printr-un vuiet care înfioară.

Lacuri

Lacul „Izvorul Muntelui“ de la Bicaz, (la 35 km de Piatra Neamţ), lac de acumulare format pe Bistriţa, în spatele unui baraj înalt de peste 120 m, un adevarat munte artificial. Cu o lungime de cca 35 km, „marea de sub Ceahlău“, constituie o atractivă zonă de agrement. Se pot face plimbări cu vaporaşul, se pot închiria şalupe.

Rezervaţii şi monumente ale naturii

„Codrii de aramă“ (la 30 km de Piatra Neamţ, 1 km nord de Manastirea Văratec), rezervaţie forestieră alcătuită din goruni seculari. Împreună cu „Pădureade Argint“ (mesteceni seculari) din apropiere, au fost izvor de inspiraţie pentru marele poet Mihai Eminescu: „De treci codrii de aramă, / de departe vezi albind / ş-auzi mândra glăsuire / a pădurii de argint“. Piatra Teiului, rezervaţie geologică lângă Poiana Teiului, la 65 km de Piatra Neamţ, uriaş bloc de calcar format prin eroziune. Pădurea Vânatorii Neamţului, rezervaţie forestieră,la 3 km vest-nord de comuna Vânatori, codru secular de stejar, cu mare valoare peisagistică. Pădurea Goşmanu, rezervaţie forestieră din Munţii Tarcău, include molizi, brazi şi fagi seculari, de dimensiuni impresionante. Rezervaţii geologice la Cernegura, Pietricica, Cozla.

Staţiuni

Durău (la 60 km nord-vest de Piatra Neamt, la 6 km de lacul Izvorul Muntelui), staţiune climaterică şi de odihnă la poalele Masivului Ceahlău, lângă localitatea cu acelaşi nume, într-o poiană însorită (la 780 -800 m altitudine). Climatul este sub alpin blând, tonic stimulator, cu aer curat şi atmosferă bogată în ozon. Iarna zăpezile sunt abundente, în perioada decembrie- aprilie stratul de zăpadă se menţine la o grosime de 50 cm. Există numeroase posibilităţi de practicare a sporturilor de iarnă. În staţiune s-a deschis o bază de tratament medical Ayurvedic care foloseşte procedee naturiste. Există numeroase posibilităţi de drumeţii (vezi Masivul Ceahlău şi lacul Izvorul Muntelui). Căile de acces sunt: feroviare - gările Piatra Neamţ sau Bicaz, apoi cu mijloace auto până în staţiune, rutiere - DN 15 de la Bacău sau de la Târgu Mureş, cu abatere la Bistricioara.

Bicaz (la 28 km vest de Piatra Neamţ), centru turistic situat într-o poziţie pitorească, la poalele Masivului Ceahlău (la 430 m altitudine). Poate fi denumit şi „portul Bicaz“, prin aşezarea sa pe malul lacului Izvorul Muntelui „marea Bicazului“, de aici pornind cursele de agrement pe lac (vaporaşe, bărci cu motor, şalupe). Frumuseţea locului şi a muntelui se îmbină în chipul cel mai fericit cu clima montană creând un loc de maximă atracţie turistică.

Vestigii istorice

Cetatea Neamţului de la Târgu Neamţ, construită de Petru Muşat (sfârşitul sec. XIV) pe un platou de unde se putea ţine sub observaţie toată Valea Moldovei. Pentru acele vremuri era o fortăreaţă de neânvins. Impunătoarea cetate a intrat în cronici şi legende, fiind atestată documentar încă din 1395. Epoca lui Ştefan cel Mare a fost epoca de strălucire şi glorie a cetăţii, considerată a fi un adevărat cuib de şoimi. Zidurile uriaşe păstrează ecoul trecutului dramatic: ele au suferit asedii grele din partea sultanului Mohamend al II-lea (1476), a regelui polon Ioan Sobieski (1691). În prezent, într-o încapere din interior a fost amenajat un mic muzeu. Ruinele Curţii Domneşti din Piatra Neamţ, ridicată de Ştefan cel Mare în 1491. Astăzi se observă urmele zidurilor şi pivniţelor, Biserica, precum şi Turnul lui Ştefan (construit în 1499, înalt de peste 20 m). Vestigiile Cetăţii Dacice de la Bâtca Doamnei,lângă Piatra Neamţ, cu ziduri masive (cca. 3 m), se aseamănă foarte mult cu cetăţile dacice din Munţii Orăştiei. Sanctuarul, locuinţele ilustrează înalta civilizaţie a dacilor. A fost identificată cu marea aşezare geto-dacă Petodava, amintită de Ptolemeu în 106 î.Hr. Alte vestigii istorice: Palatul Cnejilor, lânga comuna Ceahlău, la 76 km de Piatra Neamţ, din sec.XVII, astăzi doar ruine, Ruinele Cetăţii Roman, întemeiată de Roman Vodă Muşat (1391 - 1394).

Edificii religioase

Mănăstirea Neamţului de la Vânători Neamţ, la 16 km de Târgu Neamţ, unul dintre cele mai valoroase ansambluri arhitectonice româneşti, cel mai important focar de cultură şi artă al Moldovei medievale. Prima menţiune documentară este din 1407. Biserica mănăstirii este cea mai impunătoare construcţie a lui Ştefan cel Mare (1497). Aici funcţionează una dintre cele mai vechi biblioteci din ţară (peste 600 de ani) precum şi un muzeu ce ilustrează intensa activitate culturală desfăşurată de-a lungul secolelor. Mănăstirea Bistriţa, (la 10 km de Piatra Neamţ), ctitorită de Alexandru cel Bun (al cărui mormânt se află aici) în 1402 şi refăcută de Ştefan cel Mare, care construieşte turnul în 1498. Clădirea iniţială nu se păstrează, ci doar aceea cu care a înlocuit-o Alexandru Lăpuşneanu în 1554 (care a adus şi pictori pricepuţi de la Veneţia). Mănăstirea a jucat un important rol cultural, aici fiind redactat primul letopiseţ al Ţării Moldovei. Deţine un valoros muzeu de artă feudală. Mănăstirea Agapia de la Văratec (la 32 km de Piatra Neamţ), zidită între 1642 - 1647 din iniţiativa hatmanului Gavril (fratele domnitorului Vasile Lupu). Refacerile ulterioare au schimbat înfăţişarea originală a bisericii. A fost pictată în 1858 de marele artist Nicolae Grigorescu când acesta avea doar 20 de ani.M. Kogălniceanu spunea: „...tablourile de la Agapia formează pentru Moldova o adevărată galerie de pictură, care va atrage întotdeauna admiraţia românilor şi stima străinului cunoscător“. Mănăstirea Secu, (la 75 km de Piatra Neamţ), ctitorită de marele vornic Nestor Ureche, în 1602. Împodobită în interior cu o artă deosebită, decoraţia faţadelor poartă amprenta arhitecturii munteneşti. Muzeul mănăstirii cuprinde broderii, păstrează numeroase manuscrise, tapiserii, covoare. Biserica „Sfântu Ion“ din Piatra Neamţ, (1497 -1498), una dintre puţinele din timpul lui Ştefan cel Mare, care se păstrează în forma originală. Biserica Episcopiei din Roman, începută în 1542 de Petru Rareş şi terminată în 1550 de fiul său, Iliaş Vodă, păstrează fresce din sec. XVI. Mănăstirea Pângăraţi, (la 15 km de Piatra Neamţ), fondată în vremea lui Ştefan cel Mare şi reconstruită de Al. Lăpuşneanu în 1560. Mănăstirea Bisericani (la 15 km de Piatra Neamţ),temeliile i-au fost puse de Ştefan cel Mare în 1498, fiind terminată de Ştefăniţă în 1517. Alte edificii religioase: Mănăstirea Tazlău, ctitoriea lui Ştefan cel Mare din 1496 - 1497, Mănăstirea Durău, ctitorie din sec. XVII a unei fiice a domnitorului Vasile Lupu, cu pictură realizată de N. Tonitza, Biserica „Precista“ din Roman, construită între 1568- 1569 de Ruxandra, soţia lui Alexandru Lăpuşneanu, Mănăstirea Horaiţa, la 12 km de Piatra Neamţ, din 1725.

Edificii culturale