Munţi

Munţii Parâng (cu vf. Mândra de 2.519 m), ocupă locul al doilea din Carpaţii româneşti, după Făgăraş. Având în vedere acest aspect, firesc, atractivitatea lor este dată de prezenţa urmelor lăsate de gheţarii cuaternari: circuri, lacuri şi văi glaciare, morene, creste. Munţii Vâlcan, având culmi împădurite şi vârfuri rotunjite, dar şi zone atractive pentru cei ce vor să practice alpinismul.

Peşteri

Peştera Muierilor (lângă Baia de Fier), monument al naturii care conţine originale podoabe (concreţiuni calcaroase) ce dau fantezie şi splendoare peşterii. Sălile acestei rezervaţii speologice au nume sugestive: „Sala liliecilor” (adăposteşte numeroase colonii de lilieci), „Galeria urşilor” (unde s-au găsit oseminte ale ursului de cavernă). Azi, complet elecrificată, formează şi o rezervaţie arheologică. A servit ca locuinţă oamenilor încă din paleoliticul mijlociu. Numele ei aminteşte de faptul că ea a servit drept adăpost femeilor şi copiilor în epoca migraţiei popoarelor. Peştera Polovragi (în Cheile Olteţului), galeriile ei formează un adevărat labirint. O veche legendă spune că aici trăieşte Zamolxe, zeul dacilor, şi că picăturile ce se preling din ţurţurii de piatră nu ar fi altceva decât lacrimile vărsate de zeu după cucerirea Daciei de către romani. Peştera Cloşani (la 433 m altitudine), la poalele Munţilor Mehedinţi, cu lacuri, faună cavernicolă bogată, numeroase concreţiuni calcaroase, uşor accesibilă. Alte peşteri: Peştera Cioaca cu Brebeni, în nordestul Munţilor Mehedinţi, cu un decor de mare valoare, Peştera Gura Plaiului, lângă Baia de Aramă, rezervaţie speologică şi monument al naturii.

Chei şi defilee

Defileul Jiului, unul dintre cele mai spectaculoase defilee din Carpaţi. Jiul străpunge munţii deschizând o poartă între Transilvania şi Oltenia. Şoseaua, o prispă scobită în piatra muntelui, şerpuieşte îndrăzneţ pe marginea Jiului, iar calea ferată trece peste prăpăstii ameţitoare sau pătrunde în numeroase tuneluri. Cheile Olteţului, având 2 km lungime, săpate cu răbdare de apa Olteţului care străluceşte la cca 15 m sub nivelul şoselei. Acest atrăgător peisaj formează şi o rezervaţie floristică ce merită să fie vizitată şi ocrotită. Cheile Sohodolului, chei magnifice ce se desfăşoară pe 10 km, în Munţii Vâlcan, formând o rezervaţie complexă. Sunt considerate o adevărată provocare pentru alpinişti, înălţimea pereţilor (aproape verticali) ajungând la 200 m. Cheile Corcoaia (la 40 km amonte de Băile Herculane), pe cursul superior al Cernei. Au o lungime de 200 m fiind extrem de interesante prin pereţii lor verticali, înalţi de peste 150 m, şi prin multitudinea de forme pe care le cuprind. Formează o rezervaţie geologică.

Staţiuni turistice

Săcelu (la 32 km nord-est de Târgu Jiu), staţiune balneoclimaterică (la 340 m altitudine), într-o zonă deosebit de pitorească, la adăpostul unor dealuri submontane împădurite. Aici s-au găsit mai multe monumente dedicate zeului Esculap (Asclepios) şi zeiţei Hygeea, zeii romani ai sănătăţii. Ca urmare, ea era cunoscută încă de pe vremea romanilor, care au construit băi termale (vestigiile acestor băi se văd şi astăzi). Dintre dotările de care dispune staţiunea amintim instalaţii pentru băi la cadă cu ape minerale, împachetări cu nămol, băi în aer liber. Căile de acces sunt: feroviare - gările Cărbuneşti sau Târgu Jiu pe linia FiliaşI - Petroşani - Simeria, apoi cu autobuzul până în staţiune, rutiere DN 67 de la Târgu Jiu sau Râmnicu Vâlcea.

Vestigii istorice

Vestigiile castrului roman de la Bumbeşti-Jiu, construit de cohorta a IV Cypria şi de un detaşament al Legiunii a V-a Macedonică în vremea împăratului Septimiu Sever (201 d.Hr.). Avea rolul de a păzi drumul roman din apropierea pasului Vâlcan. Cula Cornoiu de la Curtişoara (la 10 km de Târgu Jiu), monument istoric ridicat în 1745, reprezentând o casă fortificată, în scopuri de apărare. Adăposteşte un muzeu etnografic, iar în apropiere se află şi un Muzeu în aer liber al arhitecturii populare gorjene.

Edificii religioase

Mănăstirea Tismana din Tismana (la 10 km de Hobiţa), unul dintre cele mai vechi şi mai vestite monumente istorice şi de arhitectură feudală românească. A fost înălţată de Vlaicu Vodă Basarab, la îndemnul călugărului sârb Nicodim, între 1375 - 1378. Îşi trage numele de la arborii de tisa care acopereau odinioară întreaga regiune. Mănăstirea Polovragi (la 60 km de Târgu Jiu), vestită ctitorie din 1505, ridicată de Radu şi Pătru, fii lui Danciu Zamona şi reconstruită de Constantin Brâncoveanu în secolul următor. Azi păstrează frumoase fresce iniţiale. Alte edificii religioase: Mănăstirea Lainici (la 35 km de Târgu Jiu), schit construit în sec. XV şi refăcut în sec. XIX, Mănăstirea Crasna (1636), Ruinele mănăstirii Vişina (sec. XIV-XV), Biserică fortificată Vlădeni (1695), Catedrala „Sf. Voievozi” din Târgu Jiu (1764).

Edificii culturale