Rezervaţii şi monumente ale naturii

Pădurea Comana (la 30 km sud de Bucureşti), rezervaţie forestieră ce are aspectul unui codru des şi care conservă valoroase specii vegetale şi animale de origine sudică. Este construită din trei trupuri de pădure: rezervaţia naturală pentru protecţia lăcrămioarelor „Călugăreni-Fântânelor”, rezervaţie naturală şi ştiinţifică pentru protecţia bujorului românesc, „Padina Tătarului” şi rezervaţia naturală pentru protecţia ghimpelui „Oloaga Grădinari”. Aceste păduri în care predomină stejarul, teiul, ulmul, adăpostesc o faună variată, atractivă pentru vânători: căprioare, mistreţi, iepuri, vulpi. Pădurea Manafu (la 36 km sud-vest de Bucureşti), în comuna Izvoarele, rezervaţie forestieră construită din amestecuri naturale de stejar brumăriu, gârniţă. Aici au fost colonizaţi fazanii şi căprioarele devenind astfel şi un important centru cinegetic.

Vestigii istorice

Staţiunea arheologică Popeşti, unde a fost identificată, probabil, aşezarea geto-dacă Argedava. Turnul ceasornicarului din Giurgiu, interesantă construcţie ridicată de turci în 1700 din piatră masivă. De aici turcii scrutau zările urmărind mişcările oştilor române. În sec. XIX s-a adăugat un mare ceasornic, care se păstrează şi astăzi într-o stare bună (în centrul oraşului). Ruinele cetăţii medievale Giurgiu, ridicată, pe o insulă din faţa oraşului, în sec. XV de Mircea cel Bătrân. A avut o importanţă strategică deosebită fiind disputată deseori între munteni şi turci. Palatul în stil renascentist de la Herăşti (1641 - 1647), a servit un timp ca şi conac pentru familia Udrişte Năsturel. Azi găzduieşte un muzeu. Conacul familiei boiereşti Băleanu din Bolintin Vale (sec. XVII), la 25 km vest de Bucureşti. Conacul familiei Drugănescu de la Floreşti - Sloeneşti, construit în 1701 în stil brâncovenesc. Azi adăposteşte Muzeul de artă populară din Câmpia Română.

Edificii religioase

Mănăstirea Comana, ctitorită de Vlad Ţepeş (1456 - 1462) şi reconstruită de Radu Şerban (sec. XVII). Aici se află mormintele domitorilor Radu Şerban şi Nicolae Pătraşcu, fiul lui Mihai Viteazul, precum şi ale familiei Cantacuzino. Alte edificii religioase: Biserica fostei Mănăstiri de la Căscioarele (1431), Biserica fostei Mănăstiri „Strâmbul” de la Căscioarele (1512 - 1521), Biserica „Sfântu Nicolae” de la Mironeşti (1668 - 1669), Biserica grecească din Giurgiu (1864), cu fresce executate de pictorul G. Tătărescu.

Monumente şi statui