Munţi

Munţii Gilău (Muntele Mare), ocupă primul loc ca importanţă şi suprafaţă şi sunt încadraţi, la sud, de Valea Arieşului, iar la nord de cea a Someşului Mic. Caracteristică este remarcabila netezime a culmilor, care adesea apar sub forma unor adevărate câmpii, larg vălurite şi compartimentate de văi. Munţii Bihor, reprezentaţi de masivul Vlădeasa (de 1.838 m), alcătuit predominant din roci vulcanice. Pietrele Albe din aceşti munţi (de 1.557 m, nişte calcare) formează abrupturi spectaculoase, constituind o insulă de alb în oceanul de pădure (declarate rezervaţie naturală). Pitorescul locurilor este completat de gospodăriile risipite ale satelor ce urcă până aproape de culme.

Chei şi defilee

Cheile Turzii (la 8 km de Turda), un splendid peisaj carstic. Râul Hăşdate a tăiat în calcare jurassice un măreţ culoar de peste 3 km lungime. Culoarul este străjuit de stânci abrupte, care se înalţă până la 350 m. şi adăpostesc cca 60 de peşteri. Aici se întâlnesc numeroase specii de fluturi şi cca 1.000 de specii de plante (cel mai mare număr din România, raportat la suprafaţă), unele dintre ele unice în lume. Datorită acestor bogăţii Cheile Turzii formează o rezervaţie complexă (geologică, floristică, faunistică, arheologică) şi sunt declarate monumente ale naturii. Alte chei şi defile: Cheile Turenilor, o rezervaţie naturală, Cheile Someşului Cald care au aspecte sălbatice, cuprind peşteri şi formează canioane, Valea Drăganului de peste 35 km lungime, Defileul Crişului Repede care începe din localitatea Ciucea.

Lacuri

Lacul Legii, rezervaţie faunistică lângă satul Legii, un domeniu preferat al păsărilor de baltă migratoare. Lacul Ştiucii, rezervaţie ornitologică, (la 4-5 km de Gherla), o „Deltă în miniatură”. Lacul Geaca, rezervaţie ornitologică, (la 3 km nord-est de Mociu), pe şoseaua Cluj-Napoca - Reghin, cu specii rare de păsări. Alte lacuri: Lacul Fântânelor, pe cursul superior al Someşului Cald, antropic cu scop hidroenergetic, Lacul Floroiu (la 20 km de Valea Drăganului), antropic cu scop hidroenergetic, Lacul Tatniţa, lac antropic cu scop hidroenergetic, Turda, Cojocna, Ocna Dejului, Sic, lacuri antropo-saline, ce formează complexe lacustre.

Rezervaţii şi monumente ale naturii

Fânaţele Clujului (la 3-4 km nord de Cluj- Napoca), rezervaţie botanică unde se întâlneşte o lume vegetală stepică foarte complexă (specifică Asiei şi Europei răsăritene). Suatu (la 26 km est de Cluj-Napoca), rezervaţie botanică cu caracter de stepă.

Staţiuni turistice

Beliş Fântânele, staţiune climaterică permanentă, (la 1.350 m altitudine, la 25 km de Huedin, pe DJ 161B de la Huedin). Lacul de acumulare oferă numeroase posibilităţi de agrement. Amatorii de schi pot utiliza pârtiile naturale din apropiere (zăpezile abundente se menţin până primăvara târziu). Comuna Beliş oferă posibilităţi de cazare în ferme agroturistice. Băişoara (la 55 km de Cluj-Napoca), pe versantul estic al masivului Muntele Mare (la 1.385 m altitudine). Beneficiază, în medie, de 171 zile cu zăpadă şi este foarte solicitată de amatorii sporturilor de iarnă. Se remarcă posibilităţile de vânat şi pescuit. Băile sărate de la Turda, staţiune balneoclimaterică, (la 350 m altitudine şi la 4 km de Turda şi 30 km de Cluj-Napoca). Băile Băiţa, staţiune balneoclimaterică (la 1 km de Gherla şi 43 km de Cluj-Napoca). Băile Cojocna, staţiune balneoclimaterică (la 20 km sud-est de Cluj-Napoca).

Vestigii istorice

Bastionul Croitorilor de la Cluj-Napoca, singurul bastion al vechii cetăţi care s-a păstrat integral, construcţia actuală fiind o refacere din 1672. Cetatea Medievală de la Bologa, amintită documentar în 1322 şi stăpânită la sfârşitul sec. XIV de domnitorul Ţării Româneşti, Mircea cel Bătrân. Zidul de incintă are o lungime de peste 80 m şi o înălţime între 10 şi 18 m. Alte vestigii istorice: Aşezarea celtică Apahida (sec. III-II î.Hr.), Castrul roman Potaissa de la Turda, fostă garnizoană a Legiunii romane a V-a Macedonica, Castrul roman de la Dej (188 - 218), Castrul roman din Gilău, ridicat pentru apărarea oraşului roman Napoca, Cetatea medievală Dăbâca, rol important în istoria Transilvaniei în sec. X - XIV, fostă reşedinţă de comitat şi cetate regală, Castelul Banffy din Bonţida (sec. XII), cu numeroase transformări ulterioare, important monument arhitectonic în stil baroc renascentist şi neogotic, azi doar ruine, Castelul Wass de la Gilău (sec. XV - XVI), construit în stil renascentist, a fost loc de popas temporar al familiei lui Mihai Viteazul.

Edificii religioase

Biserica „Sfântu Mihail” din Cluj-Napoca, construcţia ei a început în 1350, durând aproape două secole. Este un impunător şi valoros monument de arhitectură gotică ce deţine remarcabile picturi interioare. Turnul, înalt de 80 m, a fost construit între anii 1836 - 1862. Biserica Calvaria din Cluj-Napoca, amintită în documente în 1222, reconstruită în sec. XV - XVI, în 1437 aici întocmindu-se convenţia între ţăranii victorioşi la Bobâlna şi nobilimea feudală. Alte edificii religioase: Biserica reformată din Cluj-Napoca, ctitorie a regelui Matei Corvin din 1486, Catedrala ortodoxă din Cluj-Napoca (1921 - 1933), Biserica reformată din Turda, înălţată în 1400, turn înalt de 60 m, Biserica romano catolică din Turda (1498 - 1504), exemplar reprezentativ al artei feudale transilvănene din sec. XV - XVI, Biserica calvinistă din Turda, important monument al arhitecturii gotice din ţara noastră, înălţată în timpul lui Sigismund de Luxemburg (1387 - 1437), Biserica ortodoxă de la Feleacu, construită în stil gotic cu sprijinul domnitorului Moldovei, Ştefan cel Mare (1486 - 1488), Mănăstirea Nicula (la 8 km de Gherla), centru de realizare a icoanelor pe sticlă (1552).

Edificii culturale

Palatul Banffy din Cluj-Napoca, ridicat între 1774 - 1785, în stil baroc târziu, a aparţinut contelui Gheorghe Banffy. Are o faţadă frumos decorată (sculptată), în prezent găzduind Muzeul de artă. Casa Matei Corvin, cea mai veche clădire cu etaj din Cluj-Napoca, unde s-a născut, în 1443, Matei Corvin, care a devenit rege al Ungariei. Reşedinţa princiară din Turda (sec. XV), monument realizat în stil gotic. În prezent găzduieşte Muzeul oraşului. Muzeul etnografic al Transilvaniei din Cluj- Napoca, oferă o complexă imagine asupra culturii populare din această regiune istorică. Secţia în aer liber (de pe Dealul Hoia) cuprinde 82 de construcţii (complexe meşteşugăreşti, gospodării ţărăneşti, biserici din lemn). Muzeul de istorie al Transilvaniei din Cluj- Napoca (1859), cuprinde peste 150.000 de piese (printre care şi obiecte aparţinând civilizaţiei dacice din Munţii Orăştiei. Se remarcă vasul cu inscripţia „Decebalus per Scorilo” („Decebal fiul lui Scorilo”). Casa memorială „Octavian Goga” de la Ciucea (la 180 km de Oradea), ridicată în memoria poetului satului transilvănean, omului politic (prim ministru între cele două războaie mondiale). Grădina botanică din Cluj-Napoca, unul din punctele de mare atracţie ale oraşului şi una dintre cele mai renumite din sud-estul Europei, înfiinţată în 1872. Cuprinde aproximativ 11.000 de specii de plante de pe toate continentele. Pantele exotice sunt găzduite în sere ce acoperă 2.000 m².