Munţi

Munţii Rodnei. Parcul Naţional Munţii Rodnei, întins pe o suprafaţă de 46.400 ha, Rezervaţie a Biosferei încă din 1979, îşi datorează importanţa şi renumele atât geologiei şi geomorfologiei munţilor cât şi prezenţei a numeroase specii de faună şi floră, endemite şi relicte glaciare. Sub aspect turistic, Munţii Rodnei oferă o largă paletă de trasee montane cât şi numeroase pârtii de schi neamenajate sau zone pentru sporturi extreme. Munţii Căliman. Parcul Naţional Munţii Căliman, măreţ edificiu vulcanic caracterizat prin masivitate şi fenomene vulcano-carstice curioase, cu o suprafaţă de aproximativ 2.000 km², întins pe aproape 60 km de la est la vest, îşi datorează unicitatea existenţei craterelor uriaşe, până la 10 km, faunei şi florei bogate şi diverse, cu multe specii rare. Munţii Bârgău (cu vf. Heniul Mare de 1.611 m), o zonă turistică de mare atracţie prin prezenţa conurilor vulcanice şi a pădurilor nesfârşite care formează un peisaj de un pitoresc aparte. Munţii Ţibleşului, cu înălţimi modeste, de până la 1.800 m (Vf. Măgura Ţibleşului - 1.842 m) situaţi la nord-vestul judeţului Bistriţa-Năsăud, închid latura de nord a Carpaţilor Orientali, lăsând liberă trecerea spre depresiunea Maramureşului prin pasul Şetref.

Peşteri

Peştera „Izvorul Tăuşoarelor” (lângă Rebrişoara, în apropierea vf. Bârlea din Munţii Rodnei, pe versantul stâng al văii Izvorul Tăuşoarelor), cea mai adâncă peşteră din România, deţine recordul de denivelare în România prin cei 432 m ai săi. Lungimea galeriilor subterane este de 16,5 km. De asemenea, prezintă un sistem hidrografic subteran interesant, rar întâlnit şi o faună variată ce îi conferă o mare valoare ştiinţifică. Peştera „Jgheabul lui Zalion”, la obârşia Pârâului Orb, are o diferenţă de nivel de 242 m ce o situează pe locul II în România. Alte peşteri: Peştera Măgliei, pe versantul drept al pârâului Izvorul Măgliei, „Peştera Zânelor” (la 1.435 m altitudine).

Văi şi chei

Cheile şi Valea Bistriţei ardelene oferă un peisaj încântător de-a lungul celor 65 km pe care îi străbate, începând de la 1.562 m altitudine-Munţii Călimani. Apele sale cristaline se prăvălesc printre brazii falnici sculptând chei înguste cu pereţi abrupţi şi formând „Cascada Diavolului”-la intrarea în chei. Valea Repedea, o rezervaţie complexă (zoologică, floristică şi faunistică) pe o lungime de 7 km printre formaţiunile vulcanice ale Munţilor Călimani, suprafaţa sa fiind presărată cu stâncării impresionante care au diferite înfăţişări („ciuperci”, „apostoli”, „stâlpi”) şi dau locurilor un farmec aparte.

Lacuri

Lacul Lala Mare (lângă vf. Ineu, la 2.279 m altitudine), unul dintre cele mai frumoase lacuri alpine din România. Lacul Cobiliţa (în Munţii Bârgăului), lac de baraj artificial, singura amenajare care are resurse şi funcţiuni privind asigurarea apei, lungimea lacului fiind de 7.400 m iar altitudinea maximă de 1.100 m şi cu un volum de apă de 75,12,mil. m3. Alte lacuri: Lacul Lala Mică, Lacul Ineu, Lacul Cetăţele (sau „Tăul Căianului”), lângă Căianul Mic, ocrotit de lege, Lacul Colibiţa, baraj artificial în Munţii Bârgăului, „Tăul zânelor”, o rezervaţie complexă.

Rezervaţii şi monumente ale naturii

Parcul Naţional Munţii Rodnei, Rezervaţie a Biosferei, este cuprins pe o suprafaţă de 46.400 ha, din care 80% pe teritoriul jud. Bistriţa-Năsăud. Parcul Naţional Munţii Căliman, întins pe aproape 60 km, cu o suprafaţă de aproximativ 2.000 km². Parcul dendrologic de la Arcalia (la 17 km vest de Bistriţa, lângă satul Arcalia), de 16 ha, unde cresc peste 150 de arbori şi arbuşti din diferite zone ale globului: brad argintiu, molid caucazian, salcâm japonez. „Piatra Corbului”, rezervaţie geologică şi floristică, (la 5 km de Budacul de Sus), în Munţii Călimani. Masivul de sare de la Sărăţel, rezervaţie geologică, (la 12 km sud-vest de Bistriţa). „Râpa cu păpuşi” (lângă Domneşti), rezervaţie geologică ce cuprinde diferite concreţiuni sculptate de natură de-a lungul erelor geologice. „Râpa Mare” (lângă Budacul de Sus, la 20 km sud-est de Bistriţa), rezervaţie paleontologică. Alte rezervaţii şi monumente ale naturii: Poiana cu narcise, în Masivul Saca. Staţiuni turistice Sângeorz Băi (la 56 km de Bistriţa şi la 31 km de Năsăud), frumoasa staţiune balneoclimaterică situată într-o depresiune (la 465 m altitudine), înconjurată de măguri vulcanice, acoperite cu păduri de fag. Are bogate izvoare de apă minerală „Hebe”, fiind menţionată documentar încă din 1770. Clima este continental moderată, submontană, cu veri răcoroase şi ierni lipsite de geruri mari, temperatura medie oscilează în jurul valorii de 7⁰C. Dintre instalaţiile de tratament menţionăm: instalaţii pentru electro şi hidroterapie, buvete pentru cura internă cu ape minerale, instalaţii pentru aplicaţii calde de nămol şi parafină. Căile de acces sunt: feroviare-gara Sângeorz Băi, pe linia Ilva Mică-Rodna Veche, rutiere DJ 171 de la Năsăud. Colibiţa, situată la 830 m altitudine, la 18 km de Prundul Bârgăului. Fostă staţiune climaterică, actualmente cea mai căutată zonă turistică unde acum există peste 100 de vile, case de vacanţă şi cabane aşezată pe malul de acumulare hidroenergetică Cobiliţa. Zona turistică Piatra Fântânele - Pasul Tihuţa (Munţii Bârgăului) sau Pasul Bârgăului, la 1.227 m altitudine, care trece pein satul Piatra Fântânele, dispune de pârtii de schi amenajate cu telescaun şi teleschi, pârtii de săniuţe. De aici se deschide o splendidă panoramă asupra muţilor din jur,prin care au călătorit eroii celebrului roman „Dracula“, scris de Bram Stoker după vechea legendă transilvăneană, legendă care a făcut înconjurul lumii, înfiorând milioane de oameni. În viziunea Bram Stoker aici era regiunea unde îngrozitorul vampir îşi avea castelul, regiune descrisă astfel: „un ţinut din ce în ce mai sălbatic şi mai pustiu. Multe prăpăstii mari şi ameţitoare, multe cascade, de parcă natura ar fi serbat cândva un carnaval“.

Vestigii istorice

Ruinele Cetăţii Ciceului de la Ciceu - Corabia (1203 - 1204), aici a existat o puternică cetate a Evului Mediu, stăpânită de mulţi domnitori moldoveni, începând cu Ştefan cel Mare în 1489, până în timpul lui Alexandru Lăpuşneanu. Ruinele Castrului roman de la Ilişua (sec. II - III d.H.), ansamblu cu mai multe faze de construire. Turnul Dogarilor din Bistriţa (1465 - 1575), are trei niveluri şi o înălţime de 35 m şi este singurul dintre turnurile cetăţii feudale Bistriţa care s-a mai păstrat. Alte vestigii istorice: Ruinele castrului roman de la Orheiu Bistriţei (sec. II-III d.Hr.), de mari dimensiuni, Ruinele cetăţii Rodnei din Rodna (sec. X), a avut un rol important în perioada Evului Mediu.

Edificii religioase

Biserica evanghelică din Bistriţa (sec. XV), în stil gotic (ulterior modificată în stilul Renaşterii), păstrează strane sculptate în 1516, precum şi o colecţie de covoare orientale din sec. XVI. Turnul bisericii domină oraşul prin înălţimea sa (75 m). Alte edificii religioase: Biserica ortodoxă din Bistriţa (1270 - 1280), funcţiona iniţial ca biserică a fostei mănăstiri minorite, Biserica Beclean (sec. XV), Biserică evanghelică Tărpiu de la Dumitra (1488), Biserică Evanghelică Herina (1250 - 1260), construită în stil romanic, Biserica Rodna (sec. XIII), Mănăstirea de la Vad din Ciceu, ridicată de Ştefan cel Mare, în stil moldovenesc.

Edificii culturale

Ansamblul Şugălete din Bistriţa (în piaţa centrală latura nordică), un şir de clădiri (sec. XV - XVI), în stil gotic şi renascentist (caracteristice prin galeria de la parter ce reuneşte numeroase bolţi). Casa Argintarului din Bistriţa (sec. XVI), construită în stilul Renaşterii, astăzi adăpostind o secţie a Muzeului judeţean. Muzeul memorial „George Coşbuc” din George Coşbuc, (la 12 km de Năsăud), amenajat în casa în care s-a născut marele rapsod George Coşbuc (1866 - 1918), ilustrează aspecte din viaţa şi activitatea poetului ţărănimii. Muzeul memorial „Liviu Rebreanu” din Năsăud, cartierul Liviu Rebreanu, expune obiecte personale, documente, fotografii ale remarcabilului scriitor.