Munţi

Munţii Nemira, ascunşi în Carpaţii Orientali, între Munţii Ciucului şi cei ai Vrancei, şi plini de frumuseţi naturale şi monumente ale naturii cum ar fi: cheile şi cascadele Doftanei, apa Bărzăuţei(cu numeroase repezişuri şi cascade), lacul Bălătău, zone cu izvoare minerale (pe Valea Slănicului, pe Valea Oituzului şi pe Valea Doftanei). Munţii Tarcău, cu existenţa lor tăcută şi demnă, farmecul şi măreţia lor au fost descrise demari scriitori români (Calistrat Hogaş etc.).

Lacuri

Lacul Bălătău, lac de baraj natural, monumental naturii , aflat la o altitudine de 530 m în Munţii Nemirei, (la 3 km de Sălătruc), format în 1883 datorită alunecărilor de teren şi ploilor puternice şi prelungite din timpul verii. În prezent este foarte frecventat de pescari.Alte lacuri: Lacul de acumulare Poiana Uzului, la 520 m altitudine, Lacul Belci.

Rezervaţii şi monumente ale naturii

Parcul dendrologic Hăghiac, pe valea Doftanei la 13 km nord-vest de Târgu Ocna şi 3 km vest de Doftana, rezervaţie forestieră cecuprinde numeroase specii de plante, în special arbori: pinul Oriental, originar din China, Coreea, Japonia (întâlnit foarte rar în Europa).Parcul de pe fostul Domeniu Ghica la Comăneşti, parc de agrement care deţine specii decorative foarte rare: paltinul de câmp, molidul japonez, chiparosul de Sawara, platinul argintiu, arţarul de Pensilvania.„Plaiurile şi stâncăriile Nemirei”, aflate pe culmea principală a Muntelui Nemira, constituie o rezervaţie naturală complexă unde cresc specii rare ca floarea de colţ, iar în pădurile de molid, în jurul izvoarelor: Tisa. Alte rezervaţii şi monumente ale naturii: Pădurea Slănic Moldova, rezervaţie forestieră de 571 ha, „Poiana Sărăriei” in Târgu Ocna, rezervaţie botanică, Stejarul din Borzeşti, arbore secular ocrotit de lege.

Staţiuni turistice

Slănic Moldova (la 18 km sud-vest de Târgu Ocna şi la 84 km de Bacău), pe Valea Slănicului în Carpaţii Răsăriteni (la 530 m altitudine), o celebră staţiune balneoclimaterică de importanţă internaţională („Perla Moldovei”), ce beneficiază de variata bogăţie a celor peste 20 de izvoare de ape minerale. Primele izvoare de aici au fost descoperite în 1801, iar valoarea terapeutică a apelor minerale de aici a fost confirmată prin numeroasele medalii de aur obţinute la diferite expoziţii internaţionale, fiind comparate cu cele de la Karlovy-Vary, Aix-les-Bains. Regimul climatic este unul de tranziţie între cel colinar şi cel subalpin (cu veri nu prea călduroase şi ierni blânde).Vântul dominant este briza de munte, ce împrospătează atmosfera cu aerosoli răşinoşi. Staţiunea dispune de numeroase instalaţii pentru tratament printre care: instalaţii pentru cură internă cu ape minerale, instalaţii pentru terapie respiratorie, instalaţii pentru băi calde cu ape minerale, bazine pentru kinetoterapie, instalaţii pentru electro şi hidroterapie, săli de gimnastică medicală, mofete, cabinete pentru aplicaţii de tratament cu Gerovital. Căile de acces: aeriene - cu avionul de la Bucureşti la Bacău şi apoi cu auto, feroviare - gara Târgu Ocna - Saline, pe linia Adjud - Ciceu, apoi cu autobuzul, rutiere - DN 12A de la Oneşti sau de la Miercurea Ciuc, DN 11de la Bacău sau de la Braşov.

Vestigii istorice

Centrul tribal dac de la Poiana, menţionat cu numele de Piroboridava de către Ptolemeu, (sec. Iî.Hr.) a fost o aşezare înfloritoare şi a avut o cetate puternică. Alte vestigii istorice: Ruinele Curţii Domneşti de la Bacău (1481), urmele unei aşezări dacice la Horgeşti (sec. I î.Hr.-II d.Hr.), Ocnele romane dela Târgu Ocna.

Edificii religioase

Biserica din Borzeşti, ridicată de Ştefan cel Mare (viteaz voievod care a făcut vestită Ţara Moldovei) în amintirea lui Gheorghiţă (1493), prietenul din copilărie al domnitorului, străpuns aici de săgeţile tătarilor (după cum spune legenda). Mănăstirea Răducanu din Târgu Ocna, construită de către Radu Racoviţă (1664), deţine sculptură şi pictură de mare valoare artistică. Aicise află mormântul lui Costache Negri (1812-1876), mare cărturar şi revoluţionar patriot.Alte edificii religioase: Biserica „Precista” din Bacău, ridicată de Alexandru Voievod, fiul lui Ştefan cel Mare (1490), Biserica în stil muntenescde la Caşin (sec. XVII), construită de locuitorii veniţi aici din Rucăr şi Dragoslavele, Biserica Rădeana (1628), Mănăstirea Caşin de la Caşin (la16 km de Oneşti), din 1655, Mănăstirea Ciolpani din Buhuşi (sec. XII), Mănăstirea Runc din Buhuşi(1457), Mănăstirea Tisa Silvestru din Secuieni(1723), Mănăstirea Bogdana din Ştefan cel Mare (1670).Monumentul comemorativ de la Oituz, ridicat în amintirea luptelor purtate aici în primul război mondial, pasul Oituz fiind singurul punct în care trupele române nu au cedat în cei doi ani de război (1916 - 1918).