Munţi

Munţii Piatra Craiului, o înaltă şi subţire lamă de calcare, aparţin judeţului Argeş prin partea lor sudică. Rai al alpinismului, masivul oferă turiştilor trasee în  lungul şi de-a curmezişul abrupturilor sau pe cunoscuta creastă îngustă. Această zonă beneficiază de o vegetaţie diversă şi bogată, deţinând unele rarităţi precum: garofiţa Pietrei Craiului, floarea de colţ, sângele voinicului. Ca urmare, o parte din aceşti munţi a fost declarată rezervaţie naturală. Munţii Făgăraş, cea mai semeaţă creastă montană din tot lanţul Carpaţilor României, cu cele mai mari înălţimi din ţara noastră (vf. Moldoveanu - 2.544 m şi vf. Negoiu - 2.535 m). Prezenţa acestor altitudini l-a determinat pe geograful francez Em. De Martonne să numească Meridionalii „Alpii Transilvaniei”. Apele curgătoare, bogate şi numeroase, pornesc vijelios din izvoare de mare altitudine sau din lacuri glaciare, ferestruind văi adânci pe care se află numeroase cascade şi repezişuri. Sunt străbătuţi de şoseaua Transfăgărăşanului situată la cea mai înaltă cotă de traversare a Carpaţilor (2.055 m), străpungând un tunel de 845 m. O mare parte din lungimea acestei şosele se desfăşoară în zona de gol alpin, oferind o panoramă mirifică. Munţii Iezer-Păpuşa domină spre sud, prin vârfurile lor, cel mai important fiind Iezerul Mare de 2.462 m, depresiunea subcarpatică a Câmpulungului. Prezenţa reliefului specific, cu culoare de avalanşe, circuri şi văi glaciare, grohotişuri, torenţi de pietre, praguri glaciare, fac din acest masiv un punct de atracţie pentru numeroşi turişti. Datorită valoroaselor sale particularităţi a fost înfiinţată rezervaţia Iezer.

Văi şi chei

Valea şi Cheile Dâmboviţei determină în parte peisajul pitoresc al zonei Rucăr -Dâmbovicioara, şi răzbate prin şiruri succesive de chei, şuvoaiele neastâmpă rate ale văii dăltuie pereţii verticali. Vegetaţia bogată, apele sclipitoare şi reci, faptul că o parte din chei (de la Cetăţeni) au fost declarate rezervaţie natural, Peştera Dâmbovicioarei (la 30 Km de Câmpulung, uşor accesibilă) amplifică emoţiile unei călătorii pe această vale. Alte văi şi chei: Valea Vâlsanului, rezervaţie faunistică, cu cel mai rar peşte din ţara noastră: aspretele, Cheile Argeşului, Valea şi Cheile Topologului.

Lacuri

Lacul Vidraru, lac de acumulare, zăgăzuit de impresionantul baraj ce aparţine hidrocentralei de pe Argeş („cetatea de lumină”), situat între zidurile de piatră ale cheilor (166 m înălţime). Aval de Vidraru a fost construită o salbă de lacuri, însoţite de mici hidrocentrale: Oneşti, Cerbureni, Curtea de Argeş, Zigoneni, Bascov, Ştefăneşti.

Rezervaţii şi monumente ale naturii

Albeşti (la 9 km nord-vest de Câmpulung), se află două rezervaţii geologice: una reprezentată de granitul de Albeşti (blocuri de granit de diferite dimensiuni), folosit şi la construcţia Arcului de Triumf din Bucureşti, sau a mănăstirii Curtea de Argeş, iar cealaltă cuprinde calcarele de Albeşti. Mihăileşti (la 21 km sud de Câmpulung), rezervaţie forestieră cu specii forestiere autohtone şi exotice (bradul de Caucaz, Douglas, arborele vieţii, ienupăr de Virginia, ulmul de Turkestan, arborele cu lalele) care impresionează prin înălţimi şi diameter. Suslăneşti (la 6 km de Câmpulung), rezervaţie paleontologică de renume internaţional unde s-au descoperit peşti fosili mumificaţi şi unele specii de arbori care s-au imprimat pe şisturi bituminoase. Negraşi, rezervaţie botanică, cu poiană de narcise înflorite din mai până în iunie.

Staţiuni turistice

Bădeşti (170 m altitudine, la 60 km de Piteşti), staţiune balnoeclimaterică permanentă, care se mândreşte cu o aparatură de tratament modernă: băi calde cu apă minerală, bazine cu apă minerală termală (cu posibilităţi de kinetoterapie), instalaţii pentru electroterapie. Căile de acces sunt: feroviare – gara Stolnici, pe linia Bucureşti - Piteşti - Piatra Olt, rutiere - DN 65 (E 94) de la Bucureşti sau Piteşti. Brădetu (628 m altitudine, la 28 km de Curtea de Argeş şi la 58 km de Piteşti), staţiune balneoclimaterică de interes local, cu un climat de depresiune intradeluroasă, vara simţindu-se briza de munte.

Vestigii istorice

Castrul de la Jidava, (la 4 km de Câmpulung), castru roman puternic din timpul lui Commodus şi Septimus Severus (193 - 211), 10.000 m², unul dintre cele mai bine păstrate din ţara noastră. Curtea Domnească de la Curtea de Argeş, monument istoric (sec. XIII), astăzi ruine. A fost prima reşedinţă a domnitorilor Ţării Româneşti şi păstrează tradiţia arhitecturii populare, fiind construită din pietre de râu. Cetatea Poienari (la 2 km de Căpăţânenii Pământeni, pe DN 7C), construită pe muntele Cetăţuia de către Vlad Ţepeş (sec. XIV). Cetatea geto-dacică Cetăţeni, (la 26 km de Câmpulung), a jucat un rol de seamă în formarea primului stat dac condus de Burebista (sec. III î.Hr.). Alte vestigii istorice: Cetatea lui Negru Vodă de la Cetăţeni.

Edificii religioase

Mănăstirea Curtea de Argeş (la 150 km de Bucureşti şi la 38 km nord-vest de Piteşti), o adevărată bijuterie arheologică, înălţată „Pe Argeş în jos, pe un mal frumos”, reprezintă cel mai interesant monument pe care l-a lăsat veacul XVI în Ţara Românească, renumit în toată România şi în străinătate. Este o ctitorie a lui Neagoe Basarab (1517) care surprinde prin bogăţia, fastul, ciudăţenia şi strălucirile ei. În apropiere se află Fântâna meşterului Manole, pe locul unde se zice că ar fi căzut cel care a construit mănăstirea, meşterul Manole. Mănăstirea Negru Vodă de la Câmpulung, zidită după tradiţie, de Radu Negru Voievod (1215) rezidită de întemeietorul statului independent al Ţării Româneşti, Basarab Voievod şi terminată de fiul său, Nicolae Alexandru Basarab (1352 - 1364) al cărui mormânt se află aici. Mănăstirea Cotmeana de la Cotmeana (la 30 km de Rm. Vâlcea şi la 32 km de Piteşti), începută în timpul lui Radu I (1377 - 1383), are o bogată ornamentaţie. Alte edificii religioase: Biserica Domnească din Piteşti, înălţată de Constantin Şerban Basarab şi soţia sa, Doamna Bălaşa (1656), Biserica Bărăţia din Câmpulung (sec. XIV), Biserica Domnească din Câmpulung, înălţată de domnitorul Petru Şchiopul şi Doamna Chiajna (1567), Biserica Subeşti din Câmpulung (1551), Biserica Olari de la Curtea de Argeş (sec. XIV), Biserica Rupestră de la Jgheaburi (sec. XIII - XIV), Biserica Nămăieşti, săpată aproape în întregime în gresia dealului (1545), Mănăstirea Aninoasa de la Aninoasa, ridicată în timpul domniei lui Vlad Ţepeş, Mănăstirea Tutana de la Tutana (la 20 km de Curtea de Argeş), din 1577, Mănăstirea Valea de la Valea Mănăstirii (1508 - 1510), Mănăstirea Ciocanul de la Bughea de Jos (sec. XVII), Mănăstirea Vieroşi de la Vieroşi (la 7 km de Făgetu), din 1573 - 1575, Schitul Trivale din Piteşti (1699).

Edificii culturale